La pas, in oras

Un bulevard, mai multe perspective

O data cu venirea primaverii (la vremea cand am scris acest articol) cred ca era momentul sa ne reluam plimbarile prin Bucurestii astia prafuiti. Ramasesem la Gara de Nord asteptand parca prea mult trenul ce va scoate din mizerie una din cartile de vizita ale acestui oras. Iti promisesem ca iti arat ceva interesant in Piata Victoriei asa ca te invit sa ma insotesti spre Bulevardul Gh. Duca. Plecam din fata statuii eroilor feroviari, pe langa fantana din piata care acum este in renovare.

Cam asa arata zona in anii 60

Acum imagineaza-ti o zona libera… chiar si de cladiri.

In ultima parte a decadei 3 din secolul trecut, inca in interbelic, zona Garii de Nord era sterpa. Se incepusera deja lucrari de marire a garii si de sistematizare a zonei pentru crearea unei microregiuni demna de o crestere atat de semnificanta a economiei tarii. Bulevardele erau trasate in totalitate macar pe hartie chiar daca nu se terminasera toate lucrarile.

Un fapt interesant intrat deja in cotidian il constituie bulevardul Gh. Duca. Bulevardul fara nume, asa cum este prezent in planul de sistematizare din 1935 ar fi trebuit sa faca legatura intre nodul feroviar cel il constituia Gara de nord si cel rutier din proximitatea Pietei Victoria. Dupa cum spuneam, lucrarile deja incepusera iar capatul de bulevard era flancat de doua cladiri superbe pe care le mai regasim si astazi, una mai degradata decat cealalta.

Cladirea din dreapta bulevardului inca mai poarta inscriptia hotelului din perioada comunista, hotel Dunarea. La parter a functionat magazinul “Sora”. Se pare ca in urma cutremurului din 1940 si-a pierdut ultimul etaj insa chiar si asa se incadreaza bine in zona. Vis-a-vis un bloc pe “colt” mutilat parca de tamplaria ieftina de PVC ce a inlocuit pana si rulourile exterioare din lemn. Bulevardul a fost completat spre sfarsitul anilor 60 si acum arata unitar, din pacate tencuiala cladirilor si-a pierdut valoarea o data cu intensificarea poluarii in acea zona.

Strecurandu-ne pe trotuar, pe langa masinile parcate in spic, si mergand agale ajungem la intersectia cu bulevardul Alexandru Ioan Cuza. Aici ar fi trebuit sa fim intampinati de o Piata cu multiple perspective, spre strada Buzesti si Bulevardul Basarab (actual Nicolae Titulescu). Din diverse motive lucrarile nu s-au mai continuat. Este de stiut faptul ca multe din bulevardele deschise in perioada Dej si Ceausescu se bazeaza in marte parte pe studiile de urbanism ce se regasesc in planul din 1935, deci zona ar fi avut potential de dezvoltare.

Mai mult, privind catre strada …. se observa un cvartal de blocuri ieftine (!!!) pentru o asemenea zona, construite probabil in anii 60 si care blocheaza orice sansa de a mai uni direct gara cu Piata Victoriei. De ce a fost luata aceasta decizie nu stiu, luand in calcul si ca lipsea peretele de blocuri ce strajuiesc actualul bulevrad Titulescu. In fine, un bulevard care ar fi trebuit sa impresioneze prin monumentalitate si functionalitate a ajuns a se termina intr-o zona ce seamana a mahala pe alocuri presarata cu kitsch-uri